Informații generale
Cuprins
Date despre afecțiune
Infarctul miocardic numit frecvent și atac de cord, reprezintă întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice.
Epidemiologie
Această formă de cardiopatie ischemică este una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate în rândul populației de vârstă mijlocie, îndeosebi în țările economic dezvoltate. Incidența infarctului miocardic aeut (IMA), conform „Registrului infarct miocardic acut”, diferă în diverse țări.
Constituind 1,7-7,3 cazuri bărbați, 0,2-1,6 cazuri femei la 1000 populație cu vârste cuprinse intre 20-40 ani. Incidența generală a infarctului miocardic acut alcătuiește 5/1000 populație pe an. Mai frecvent se atestă la bărbații după 40-50 de ani, variind de la 3/1000 pină la 5,9/1000 anual.
Incidența infarctului miocardic acut creşte in funcție de vârstă, constituind 5,8/1000 printre bărbații de virstă 50-59 de ani și 17/1000 pe an la cei de 60-64 de ani. Raportul morbidității bărbați/femei in virsta de 41-50 de ani este de 5:1 și de 2:1 printre cei de 51-60 de ani.
Etiologie
Cauza principală a infarctului miocardic acut este ateroscleroza a arteriilor coronariene mari (cu reducerea lumenului vascular peste 50 % sau chiar 75% – stenoze critice). Ocluzia coronariană acută se realizează in circa 80- 90 % cazuri prin tromboza intravasculară, care se instalează pe fondalul plăcilor aterosclerotice complicate cu fisurări, rupturi, ulcerații. In lipsa trombozei intracoronariene, ocluzia poate fi cauzată de spasmul vascular.
Factori majori de risc în infarctul miocardic acut:
- tulburäri ale metabolismului lipidic;
- diabetul zaharat;
- hipertensiunea arterială predispoziția eredocolaterală;
- fumatul vårsta intre 40-60 ani.
Simptomatologie
Simptomul cel mai frecvent al infarctului miocardic este durerea retrosternală severă, deși această senzație nu este tot timpul prezentă. Majoritatea persoanelor cu infarct miocardic prezintă dureri retrosternale și cel puțin unul dintre simptomele:
- Senzație de sufocare, simte nevoia tot timpul de a înghiți;
- Greață;
- Dificultăți în respirație, sau imposibilitatea de a respira;
- Palpitații sau senzația că inima bate repede și neregulat;
- Senzația de amorțeală sau disconfort în mână sau braț;
Durerea poate fi descrisă sub următoarele forme:
- Senzația de presiune, greutate, apăsare, strângere, disconfort, arsură, durere ascuțită sau durere confuză. Persoanele de obicei pun pumnul pe piept atunci când sunt rugați să descrie durerea;
- Poate iradia de la nivelul toracelui în umărul stâng și în mâna stângă sau la alte regiuni, inclusiv spate, abdomen superior și mâna dreaptă;
- Nu se ameliorează printr-un inspir forțat sau prin apăsarea pe piept. Debutează de obicei cu o intensitate mică și va crește în intensitate pe parcursul câtorva minute până la maxim, senzația de moarte iminentă;
Tablou clinic
Manifestarea clinică cea mai frecventă este angina, adică durerea intensă în piept. Această durere de intensitate mare, resimțită ca o apăsare sau strângere puternică sub formă de gheară, sau înțepătură ca o lovitură de cuțit, se localizează retrosternal sau precordial.
La majoritatea pacienților durerea este declanșată de un efort fizic intens sau prelungit, având o durată de peste 30 min, fără răspuns complet la nitroglicerină. Stresul emoțional reprezintă un alt factor cauzalgic, o intervenție chirurgicală, expunerea la frig.
Tratament
Tratamentul în faza intraspitalicească are loc la câteva ore după intervenție, după ce durerea toracică a dispărut și este stabilizat hemodinamic și fără tulburări de ritm. Intervenția va cuprinde 7 etape diferite, fiecare etapă fiind parcursă în două zile cu mențiunea chiar dacă pacientul trece prin fiecare etape se vor avea în vedere și exercițiile etapei anterioare.
Clasic, recuperarea bolnavilor cu IMA se derulează în trei faze. Deşi în ultimii ani aceste faze au suferit modificări în ceea ce priveşte durata şi intensitatea efortului prestat, ele au rămas valabile ca succesiune şi, ca scop, respectiv ca obiective finale.
FAZA I : sau recuperarea intraspitalicească. Urmăreşte să asigure bolnavului capacitatea de autoîngrijire şi independeța, în sensul deplasării bolnavilor, în spital şi în afara acestuia, fără ajutor din partea altor persoane.
FAZA a II-a sau faza recuperării propriu-zisă. Care durează de la 3 la 12 săptămâni. Are ca scop să asigure bolnavilor capacitatea maximă de efort compatibilă cu suferința coronariană;
FAZA a III-a, care urmează imediat fazei a II-a şi durează teoretic toată viața. Ea urmăreşte prezervarea capacității de efort obținută în faza a II-a şi eventual creşterea în continuare a capacității de efort.
Obiective
- Să se asigure bolnavului capacitatea de autoîngrijire;
- Obținerea independenței în sensul deplasării, în spital în afara acestuia, fără ajutor din partea altor persoane;
- Limitarea efectelor generale ale decubitului;
- Combaterea repercursiunilor psihologice ale imobilizării;
- Pregătirea funcțională a aparatului cardiovascular pentru trecerea la următoarea etapă.
Mijloace
- Mobilizări pasive; mobilizări active analitice ale membrelor; mers; ADL-uri;
- Exerciții de stretching.
FC-nu trebuie să depășească 120/min
TA- nu trebuie să depășească 90mmHg
FAZA I: recuperarea intraspitalicească
Intensitatea efortului trebuie să se situeze la un nivel de risc scăzut.
Treapta I – se vor executa exercițiile la fiecare oră/zi.
Începe prin mişcări pasive ale extremităților, în pat efectuate de kinetoterapeut. În aceiaşi şedință mişcările extremităților devin şi active, efectuate de către bolnav sub monitorizare, urmărindu-se ca frecvența cardiacă să nu depăşească cu peste 10 bătăi pe minut frecvența inițială. Bolnavul va fi instruit să efectueze mişcări de pedalare sau flex-ext. din articulația tibio-tarsiană, mişcări pe care le efectuează de câteva ori, şi pe care să le repete din oră în oră atât timp cât este treaz.
- Din decubit dorsal cinci inspiruri profunde cu tuse pe expir;
- Din decubit dorsal ridicarea mâinilor alternativ deasupra feței 5-10-15-20R;
- Din decubit dorsal 45º tripla flexie/extensie alternativ din articulația coxofemurală, imitarea mersului pe bicicletă 5-10-15-20R;
- Din decubit dorsal 45º flexie/extensie talocrurală (concentric/excentric) 5-10-15-20R;
Treapta II x2/zi
În zilele 3-4 de infarct, bolnavul va continua, culcat în pat sau şezând pe margine, mişcări active ale tuturor extremităților, pe care le va repeta de
10-15 ori pe şedință, de 2 ori pe zi. Se adaugă mişcările permise în treapta precedentă, lucru valabil şi pentru treptele următoare. La sfârşitul acestei etape bolnavul este permis sa se ridice în picioare, urmărindu-se ca în ortostatism să nu apară scăderea tensională, şi frecvența cardiacă să nu depăşească cu peste 20 bătăi pe minut fata de FC bazală.
Ex. din treapta I din poziție de așezat;
- Din așezat, flexie/ extensie genunchi 5-10-15-20R;
- Din așezat cu mâinile pe umeri, circumducții alternative simetrice ale brațelor înainte/înapoi 5-10-15-20R;
Treapta III x2/zi
Începe în ziua a 5-a a infarctului, când bolnavul va continua exercițiile fizice, pe care le va îmbogăți cu noi exerciții, de stretching. Poate şedea în fotoliu atât cât doreşte , de câteva ori pe zi, se deplasează atât cât doreşte, prin salon, într-un scaun cu rotile. Momentul cel mai important al acestei trepte este începutul mersului care se va face în pas de plimbare, pe o distanță de 30-40 de metri şi înapoi, cu condiția stabilită anterior.
Ex. din treapta II din așezat;
- Din așezat, ridicarea brațelor pe cap (spălarea capului) 10R;
- Din așezat, ¼ din genoflexiune (ridicarea de pe pat)10R;
- Din așezat, ridicarea/coborâre asimetrice a brațelor occiput-fesieri 10R;
- Mers pe o distanță totală de 60metri;
Treapta IV x2/zi
Se continuă exercițiile fizice, la care se adaugă permisiunea de a
merge la baie, unde bolnavul îşi poate efectua singur o toaletă parțială. De două ori pe zi bolnavul va merge în afara salonului, pe hol, înainte şi înapoi, pe o distanță de până la 60 de metri sub supraveghere.
Ex. din Treapta III
- Mers pe o distanță totală de 60 metri;
- Din ortostatism, ridicarea brațului alternativ deasupra capului;
Treapta V x3/zi
Exercițiile fizice vor fi efectuate de 3 ori pe zi. Distanța de mers creşte până la 200-250m de 2 ori pe zi supravegheat. Bolnavului i se permite să facă duş.
- Din așezat, ridicarea brațelor pe cap (spălarea capului)6R /3S/ pauză 30″ între serii;
- Din așezat, ½ din genoflexiune (ridicarea de pe pat) 6R /3S /pauză 1min între serii;
- Din ortostatizm cu brațele pe bazin, mers lateral 100 pasi stg.-dr. /2S/ pauză 1,5min între serii;
- Din așezat, ridicarea/coborâre asimetrice a brațelor occiput-fesieri 8R /3S pauză 1,5′ între serii.
Treapta VI x2/zi
Este momentul în care bolnavului i se permite să coboare un
etaj, fiind urcat cu liftul etajul superior. Distanța de mers creşte până la 400 de metri de 2 ori pe zi, şi bolnavul este instruit asupra activităților fizice pe care urmează să le desfăşoare la domiciliu.
- Din ortostatizm cu spatele la perete, ½ din genoflexiune 6R /3S/ pauză 1′ 30″;
- Din ortostatizm cu sprijin de spalier, ¾ din fandat lateral stg/dr. 6R /3S/pauză 1′ 30″;
- Mers pe o distanță totală de 400 metri;
- Coborîrea scărilor un etaj, ridicarea cu liftul;
- Din Dec dorsal flex-ext. dorsala a talpii 6R/3S/ pauză 1′ ;
Treapta VII x2/zi
Ultima, a recuperării fizice intraspitaliceşti, se caracterizează prin aceea că bolnavul urcă şi coboară 1-2 etaje fiind pregătit pentru domiciliu.
- Din ortostatizm cu spatele la perete, ½ din genoflexiune cu 9R /3S / pauză 1′ 30″;
- Din ortostatizm cu brațele pe bazin, mers lateral 9R /3S /pauză 1′30″;
- Mers pe o distanță totală de 400 metri;
- Ridicarea/coborârea scărilor 1 etaj;
- Din așeat, ridicarea pe vîrfuri 7R /2S/ pauză 1′.
Acest program de recuperare nu prezinta un protocol. Programul de recuperare este strict monitorizat de catre medicul specialist.
De asemenea puteți citi și despre Cancerul mamar, exerciții individuale post-mastectomie.
Sau pe pagina de Facebook ne puteți urmări pentru a fii la curent cu ultilime postări.
Referințe
- Lector asis. univ dr. alina mihaela cristuță. caiet de lucrări practice semiologie. AlmaMater .Bacău
- univ. dr. dobreci daniel-lucian., kinetoterapia în afecțiuni cardio-vasculare AlmaMater Bacău 2014
- jennifer pryor, barbara a. webber., physiotherapy for respiratory and cardiac problems, edit churchill liongstone
- Negreanu N., Tomulescu L., Carp L., Medicina intermă cu nursing specific. Tipografia Centală, Chișinau 2013.
- https://www.google.com/search?q=infarct%20miocardic&tbm=isch&tbs=rimg:CXY9_16iyXS5yYWoMNxyZQZnJ&hl=ru&sa=X&ved=0CBsQuIIBahcKEwiI6N262N_uAhUAAAAAHQAAAAAQFw&biw=1349&bih=625#imgrc=BWImQ1L6IopSUM&imgdii=3BfS8NIj4LM9dM
Lasă un comentariu