Informații generale
Cuprins

Date despre Hernia de disc – postoperatorie

Hernia de disc lombara este o afecțiune cu simptomatologie bipolara(lombalgie-sciatalgie sau cruralgie),care in majoritatea cazurilor este patognomonica pentru diagnostic, mai ales când se asociază în evoluție periodicitatea, progresivitatea si variabilitatea simptomatologica; crize lombalgice repetate, la care se pot asocia semne neurologice si reacții diferite psihice ale bolnavului la durere.

Herniile de disc sunt clasificate în funcție de sensul de deplasare:

  1. Hernia de disc anterioară: rară, stopată de ligamentul longitudinal comun anterior (LLCA), nu are expresie clinică, dar poate constitui baza de dezvoltare a unui viitor osteofit anterior pe corpul verbral.
  2. Hernia de disc laterală: fără răsunet clinic la nivel lombar, spre deosebire de coloana vertebrala cervicală (CVC), unde se produce o compresie a arterei vertebrale sau asupra unei rădăcini cervicale.
  3. Hernia de disc posterioră: responsabilă de producerea simptomatologiei algofuncționale de tip compresine radiculară.

Simptome

Depistarea  leziunii nervilor solitari cauzata de compresia  herniei de disc în coloana vertebrală lombară:

  • Nervul L1 – durerea și pierderea senzorială sunt frecvente în regiunea inghinală. Slăbiciunea flexiei șoldului este rară și niciun reflex de întindere nu este afectat.
  • Nervii L2-L3-L4 – dureri de spate care radiază în coapsa anterioară și în zona inferioară a piciorului; pierderea senzorială a coapsei anterioare și uneori a piciorului inferior medial; slăbiciunea flexiei și adducției șoldului, slăbiciunea extensiei genunchiului scăderea reflexului rotulian.
  • Nervul L5 – radiază în fesa, in coapsa laterală, gamba laterala și piciorul dorsal, degetul mare; pierderea senzorială la nivelul gambei laterale, dorsul piciorului, spațiul între primul și al doilea deget; slăbiciune la abducția șoldului, flexia genunchiului, dorsiflexia piciorului, extensia și flexia degetelor, inversarea piciorului și eversiunea; scăderea reflexului semitendinosului / semimembranosului.
  • Nervul  S1 – radiază în coapsa laterală sau posterioară, gamba posterioare, lateral sau picior plantar; pierderi senzoriale la nivelul gambei posterioare, lateral sau plantar; slăbiciune la extensia șoldului, flexia genunchiului, flexia plantară a piciorului; tendonul lui Ahile; regiunea mediană, perineală și perianală; slăbiciunea poate fi minimă, cu incontinență urinară și fecală, precum și disfuncții sexuale.
  • Nervii S2-S4 – durere sacrală sau fesieră care radiază în aspectul posterior al piciorului sau al perineului; deficitul senzorial pe regiunea fesierului medial, perineal și perianal;

Cauze

  • Cea mai frecventă cauză a herniei discului este un proces degenerativ în care odată cu înaintarea în vârstă a omului, nucleul pulposus devine mai puțin hidratat și slăbește. Acest proces va duce la o hernie discală progresivă care poate provoca simptome.
  • A doua cea mai frecventă cauză de hernie discală este trauma.
  • Alte cauze includ tulburări de țesut conjunctiv și tulburări congenitale, cum ar fi pediculii scurți.

Tratament

  • Tratament medicamentos (Relaxante musculare, Anticonvulsiviante, Medicamente antiinflamatorii);
  • Fizioterapie-Daca durerea nu cedează în câteva săptămâni, medicul îți poate recomanda fizioterapie. Specialistul iți poate recomanda poziții și exerciții menite să minimizeze durerea în discul herniat;
  • Operație chirurgicală;
  • Kinetoterapie.

Obiectivele Kinetoretapeutice

  • Combaterea durerii;
  • Îmbunătățirea mobilității;
  • Reechilibrarea musculară;
  • Tonifiere musculară.

Conținutul programului de recuperare

Exercițiu de respirație – Din decubit dorsal pacientul pune o mana pe piept iar cealaltă pe abdomen,  încearcă să respire abdominal astfel încât mâna de pe abdomen să se miște. Acest exercițiu se face pentru conștientizarea posturii și relaxarea mușchilor de la coloana lombară pe timp de expir.

Notă: se execută 5 respirații profunde a câte 3 serii.

Exercițiu de respirație

Flexie dorsală – Din aceeași poziție cu un genunchi flectat, iar cu cel întins pacientul executa flexie dorsală stâng / drept.

Notă: se repetă mișcarea de 10 ori / 2 serii.

Combinare flexia dorsală cu flexia plantara – din aceiași poziție cu genunchii întinși pacientul alternează flexia dorsala cu flexia plantara pentru un joc de glezne.

Notă: se repetă mișcarea timp de 30 sec / 2 serii.

Contracție izometrica a membrelor – din aceiași poziție cu ambele membre inferioare întinse, cu un rulou sub genunchi pacientul executa o contracție izometrica a membrului stâng / drept.

Notă: se menține contracția timp de 5-6 sec, de 10 ori / 2 serii.

Împingerea cu călcâiul – din decubit dorsal, cu genunchii  flectați pacientul împinge cu călcâiul stâng / drept in pat.

Notă: se menține contracția izometrică timp de 5-6 sec, de 10 ori / 2 serii.

Contracția mușchilor fesieri – din aceiași poziție cu genunchii flectați, pacientul execută contracția mușchilor fesieri.

Notă: 10 repetări / 2 serii

Anteducția bazinului – din aceiași poziție cu genunchii flectați, pacientul executa o anteducție a bazinului astfel contractând mușchii abdominali iar la nivelul coloanei lombare dispare arcul și se lipește de masă

Notă: se execută de 10 ori / 2 serii

Flexia coapsei pe bazin – din aceiași poziție cu genunchii flectați pacientul execută flexia coapsei pe bazin la 90 stâng / drept, ca și în exercițiul anterior menține spatele drept lipit de masa.

Nota: 10 repetări / 2 serii

Ducerea membrului întins la 45 de grade – din aceiași poziție cu un genunchi flectat, pacientul duce membrul întins la 45 de grade și se menține contracția 5-6 sec stâng / drept.

Notă: se execută de 10 ori / 2 serii

Flexie pe bazin a coapsei cu membrul stâng la 90 de grade – din aceiași poziție cu ambii genunchi flectați, pacientul execută o flexie pe bazin a coapsei cu membrul stâng la 90 de grade și menține, în timp ce cu celalalt membru împinge în masă, apoi schimbă.

Notă: se menține timp de 5-6 sec, 10 repetări / 2 serii

Acest set de exerciții se execută pe timp respirator.

Indicații metodice

Pacientul trebuie sa facă exercițiile propuse de Kinetoterapeut și acasă, și să respecte programul stabilit de acesta.
Exercițiile trebuie executate corect, dozat, și cu atenție.
Evitarea factorilor de risc care pot recidiva boală, frig, ortostatism prelungit, ridicarea greutăților, curenți de aer cald și rece.
Patul pe care doarme trebuie sa fie mai dur.

Stiați că?

În 95% din hernia discului lombar sunt afectate discurile L4 – L5 și L5 – S1 [13].

Hernia de disc lombar apare de 15 ori mai mult decât hernia de disc cervical și este o cauză importantă a durerilor de spate inferioare

  1. Kerr, Dana, Wenyan Zhao, and Jon D. Lurie. “What are long-term predictors of outcomes for lumbar disc herniation? A randomized and observational study.” Clinical Orthopaedics and Related Research® 473.6 (2015): 1920-1930. Level of evidence: 2B
  2. Jump up to:01 Jordan, Jo, Kika Konstantinou, and John O’Dowd. “Herniated lumbar disc.” BMJ clinical evidence 2011 (2011). Level of evidence: 1A
  3. Jump up↑McGill, S. (2007). Low Back Disorders: Evidence Based Prevention and Rehabilitation, Second Edition. USA: Human Kinetics. Level of evidence: 3B
  4. Jump up to:01 Olson K., Manual Physical Therapy of Spine, Saunders Elsevier, 2009, p114-116
  5. Jump up to:01 Jioun Choi MS., Influences of spinal decompression therapy and general traction therapy on the pain, disability, and straight leg raising of patients with intervertebral disc herniation, J Phys Ther Sci. 2015 Feb; 27(2): 481–483. Level of evidence: 2B
  6. Jump up to:01 Demir S., Effects of dynamic lumbar stabilization exercises following lumbar microdiscectomy on pain, mobility and return to work. Randomized controlled trial., Eur J Phys Rehabil Med. 2014 Dec;50(6):627-40. Epub 2014 Sep 9. Level of evidence: 2B
  7. Jump up to:01 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7 7.8 Dulebohn SC, Massa RN, Mesfin FB. Disc Herniation.Available from:https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441822/ (last accessed 25.1.2020)

Lasă un comentariu