Informații generale
Cuprins

Date despre afecțiune

Fascita plantară este rezultatul degenerării colagenului fasciei plantare la origine, a tuberozității calcaniene a călcâiului, precum și a structurilor perifasciale înconjurătoare.

  • Fascia plantară joacă un rol important în biomecanica normală a piciorului.
  • Fascia în sine este importantă pentru a oferi suport arcului și pentru a asigura absorbția șocurilor.
  • În ciuda diagnosticului care conține segmentul „ita”, această afecțiune se caracterizează în special prin absența celulelor inflamatorii.

Există multe surse diferite de durere în călcâiul plantar în afară de fascia plantară și, prin urmare, termenul „durere în călcâiul plantar” servește cel mai bine pentru a include o perspectivă mai largă atunci când se discută despre aceasta și despre patologia conexă.

Simptome

Dureri de călcâie la primii pași dimineața sau după perioade lungi de purtare fără greutate

  • Sensibilitate la călcâiul medial anterior;
  • Dorsiflexie limitată și tendon achile strâns;
  • O șchiopătare poate fi prezentă sau poate avea o preferință față de mersul de la picioare;
  • Durerea este de obicei mai gravă atunci când persoana este desculta pe suprafețe dure și la urcarea pe scări;
  • Este posibil ca mulți pacienți să fi avut o creștere bruscă a nivelului de activitate înainte de apariția simptomelor;

Cauze

Există mulți factori de risc care contribuie la durerea călcâiului plantar, inclusiv:

  • Pierderea dorsiflexiei gleznei (articulație talocrurală, compartiment posterior profund sau superficial);
  • Pes cavus sau deformări pes planus;
  • Pronație excesivă a piciorului dinamic;
  • Activități care suportă impactul / greutatea, cum ar fi statul în picioare prelungite, alergare etc;
  • Purtarea de pantofi incomozi;
  • Diabet zaharat (și / sau altă afecțiune metabolică);
  • Discrepanța lungimii piciorului;
  • Strângerea și / sau slăbiciunea Gastrocnemius, Soleus, tendonul achilian și a mușchiului intrinsec.

Obiectivele programului de recuperare

Atunci când se tratează fasciita plantară, principalele obiective sunt:

  • Combaterea inflamației
  • Combaterea durererii
  1. Îmbunătățirea mobilității;
  2. Reechilibrarea musculară;
  3. Tonifiere musculară.

Conținutul programului de recuperare

Aplicarea compreselor cu gheață este în special folositoare pentru că relaxează durerea în călcâi, specifică fasciitei plantare. Se recomandă să faceţi comprese cu o punga cu gheaţă sau cu o sticlă cu apă îngheţaă câte 15 minute de 3-4 ori pe zi.

Exerciții de stretching

Stați pe o suprafață tare cu piciorul afectat întins și cu piciorul sănătos îndoit. Piciorul afectat de fascita plantara trebuie să stea cu vârful în sus și să fie susținut doar pe calcai. Petreceți un prosop sau o banda de cauciuc pe după talpă în zona scobiturii piciorului și țineți capetele în mână. Trageți ușor de prosop spre dumneavoastră simțind tensiunea din mușchii din spatele gambei și din fascia plantara. Mențineți pentru 20-30 de secunde și repetați de 3-4 ori. Dacă tensiunea este prea slabă, renunțați la prospop și aplecați-vă să trageți direct cu mâna de vârful piciorului.

Stați în picioare sau așezat. Cu degetele piciorului afectat de fasciita plantara încercați să prindeți un servețel, apoi lăsați-l să cadă și repetați de 20 de ori. O alternativă la acest exercițiu este să prindeți cu ajutorul degetelor de la picioare niște biluțe împrăștiate și să le puneți într-un recipient.

Urcați pe o treaptă cu ambele picioare. Sprijinându-vă de un perete, împingeți înapoi piciorul afectat în așa fel încât călcâiul să coboare. Ușor și fără să forțați prea mult, coborâți călcâiul, simțând o ușoară tensiune în gambă, mențineți poziția cam 20 de secunde și reveniți la poziția inițiala. Repetați de 3-4 ori.

Cu talpa pe podea, ridicați degetele susținând greutatea în călcâie. Apoi coborâți degetele până ating podeaua, cu excepția degetului mare. În timp ce coborâți degetul mare, începeți să le ridicați din nou pe celelalte patru. Repetați de 20 de ori.

Stați pe un scaun, cu genunchii îndoiți la 90 de grade și cu tălpile drepte pe podea. Ridicați vârful piciorului afectat de fascita plantara ținând calcaiul pe podea. Mențineți pentru 5 secunde, relaxați și repetați exercițiul de 10 ori.

Cu genunchiul piciorului afectat îndoit la 90 de grade, plasați un recipient cilindric sub talpă. Aplicând presiune ușoară rulați recipientul dintre călcâi spre vârful piciorului și înapoi. Repetați mișcările timp de 3-5 minute. Acest exercișiu este mai eficient dacă la finalul sesiunii îl combinați cu exerciții de stretching, proprioceptie si crioterapie.

Purtarea ortezelor în timpul somnului ajută la refacerea ţesutului fibros care formează scobitura piciorului în timp ce vă odihniţi. Astfel, veţi scăpa de una dintre simptomele fascitei plantare, care cauzează durere la trezire, de fapt, contractarea muşchilor în timpul nopţii (aoneurosis). Chiar şi masajul scobiturii piciorului şi al călcâiului când vă daţi jos din pat poate reduce durerea.

Indicații metodice

  • Pacienților trebuie să li se spună că simptomele pot dura săptămâni sau chiar luni pentru a se ameliora (în funcție de circumstanțele de rănire).
  • Să urmeze sfaturile date, de exemplu, odihna de la activități agravante inițial, gheață, întindere.
  • Fiți conștienți de importanța unui plan de exerciții la domiciliu.

Știați că?

  • Reprezintă aproximativ 10% din accidentările legate de alergători (Unele literaturi arată că ratele de prevalență în rândul populației de alergători sunt de până la 22%)
  • Se crede că va apărea la aproximativ 10% din populația generală
  • 83% dintre acești pacienți sunt adulți activi cu vârste cuprinse între 25 și 65 de ani
  • 11% până la 15% din toate simptomele piciorului care necesită îngrijire medicală profesională.
  • Se poate prezenta bilateral într-o treime din cazuri.
  • Episodul mediu de durere a călcâiului plantar durează mai mult de 6 luni și afectează până la 10-15% din populație.
  • Aproximativ 90% din cazuri sunt tratate cu succes cu îngrijire conservatoare.
  • Femelele prezintă fasciita platara puțin mai frecvent decât masculii.
  • Durerea plantară a călcâiului este cea mai frecventă afecțiune a piciorului tratată în clinicile de kinetoterapie și reprezintă până la 40% din toți pacienții care sunt văzuți în clinicile podiatrice.

De asemenea puteți citi și despre Entorsa de gleznă, recuperare prin exerciții individuale

Sau pe pagina de Facebook ne puteți urmări pentru a fii la curent cu ultilime postări.

  1.  Lemont H, Ammirati KM, Usen N. Plantar fasciitis: a degenerative process (fasciosis) without inflammation. J Am Podiatr Med Assoc. 2003;93(3):234–7.
  2. ↑ Jump up to:2.0 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 Buchanan BK, Kushner D. Plantar fasciitis.Available from:https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK431073/ (last accessed 22.6.2020)
  3. Carlson RE, Fleming LL, Hutton WC. The biomechanical relationship between the tendoachilles, plantar fascia and metatarsophalangeal joint dorsiflexion angle. Foot ankle Int / Am Orthop Foot Ankle Soc [and] Swiss Foot Ankle Soc. 2000;21(1):18–25.
  4. Stecco C, Corradin M, Macchi V, et al. Plantar fascia anatomy and its relationship with Achilles tendon and paratenon. J Anat. 2013;223(August):1–12. doi:10.1111/joa.12111.
  5.  Gefen A, Megido-Ravid M, Itzchak Y. In vivo biomechanical behavior of the human heel pad during the stance phase of gait. J Biomech. 2001;34:1661–1665. doi:10.1016/S0021-9290(01)00143-9
  6. Tweed JL, Barnes MR, Allen MJ, Campbell J a. Biomechanical consequences of total plantar fasciotomy: a review of the literature. J Am Podiatr Med Assoc. 2009;99(5):422–30.
  7. Cheung JT-M, An K-N, Zhang M. Consequences of partial and total plantar fascia release: a finite element study. Foot ankle Int / Am Orthop Foot Ankle Soc [and] Swiss Foot Ankle Soc. 2006;27(2):125–32. Available at: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16487466.
  8.  Crary JL, Hollis JM, Manoli A. The effect of plantar fascia release on strain in the spring and long plantar ligaments. Foot ankle Int / Am Orthop Foot Ankle Soc [and] Swiss Foot Ankle Soc. 2003;24(3):245–50

Lasă un comentariu