Informații generale
Cuprins

Cauze și natură – Entorsa de gleznă

Entorsa gleznei este una dintre cele mai frecvente leziuni musculo-scheletice. În Regatul Unit aproximativ 5000 de entorse la gleznă apar în fiecare zi, iar în Suedia până la 300 000 în fiecare an. Incidența a fost estimată la o entorsă a gleznei la 10 000 de persoane pe zi.

Leziunea este dureroasă și incapacitantă, iar în faza acută, greutatea este greu de tolerat, pentru toate leziunile, cu excepția celor mai ușoare.

Costurile implicate sunt mari, din moment ce aproximativ un sfert din toate persoanele rănite lipsesc de la școală sau mucă  pe o perioadă  mai mare de șapte zile. Simptomele sunt reprezentate de durere cronică, umflături sau entorse recurente, sunt raportate în aproximativ 30% din cazuri.(1)

Valderrabano și colab. Au arătat că în 13% din cazurile de osteoartrită posttraumatică cauza este o leziune ligamentoasă.

În literatură și în rândul clinicienilor, un acord general este acela că entorse acute ale gleznei ar trebui inițial să fie tratați cu un program de tratament non-operator numit tratament funcțional.

Acest tratament include aplicarea principiului RICE (odihnă, gheață, compresie și elevație) imediat după vătămare, o scurtă perioadă de imobilizare și protecție cu fașă elastică, exerciții timpurii de mișcare urmat de antrenamentul  timpuriu al gleznei și propriocepției acesteia.

Etiopatogenie

Majoritatea entorselor gleznei sunt susținute în timpul sportului, dar odată cu creșterea vârstei, alte activități, cum ar fi împiedicarea sau căderile pe scări, devine dominant.

Cel mai frecvent mecanism este prin varusarea piciorului posterior asociată cu supinatia piciorului anterior, provocare de neconcordanţa dintre proiecţia CGG (centrul general de greutate) şi reacţia solului (sprijinului).

Acest mecanism se poate produce izolat într-una dintre cele trei poziţii diferite ale piciorului (varus-equin, varus în poziţie neutră sau varus-talus) sau în timpul producerii se succed toate cele trei poziţii. Mecanismul de producere are loc în trei faze:

  1. Contactului cu solul, piciorul se află în flexie plantară
  2. Piciorul în sprijin pe sol, glezna la 900
  3. Faza de amortizare finală, piciorul se află în flexie dorsală

Tablou clinic

Grupa I

  • Câteva puncte dureroase sensibile pe traectul PAA
  • Inversia limitată
  • Absenţa mişcărilor patologie

Grupa II

  • Tumefacţie precoce deasupra şi sub maleola externă, edem şi eschimoză precoce de întindere variabilă 
  • Puncte dureroase sensibile pe traectul PAA
  • Durere la mobilizarea gleznei, mai ales în inversie
  • Prezenţa  varusului

Grupa III

  • Semne locale majore şi difuze pe întreg piciorul
  • Puncte dureroase multiple
  • Durere la mobilizarea gleznei şi a celorlalte articulaţii ale piciorului
  • Prezenţa unui varus accentuat
  • Provocarea durerii la eversia cu rezistenţă

Obiective

  1. Combaterea durerii şi a inflamaţiei;
  2. Recuperare trofică şi lupta împotriva edemului;
  3. Mobilitate articulară;
  4. Creșterea forţei musculare;
  5. Recupere Neuro-musculară şi funcţională;

Tratament

  • Singurul tratament al entorselor benigne este cel funcţional şi imobilizarea stricta nu este indicată în acest caz;
  • Tratamentul trebuie să permită reluarea totala a activităţii sportive în 15 zile;
  • prin definiţie aceste entorse nu prezintă nici o laxitate iar singurele probleme sunt lupta împotriva durerii şi edemului şi reeducarea neuro-musculară;
  • Contenţia adezivă care vizează edemul, durerea şi fixarea piciorului în eversiei este des utilizată pe perioada tratamentului (10-15 zile) si la reluarea antrenamentelor (încă 15 zile)

Program recuperator kinetoterapeutic

R-repetări

S- serii

P-pauze între exerciții

Programa I

  1. Din decubit dorsal (culcat pe spate). Flex. Plantar-dorsal 20R-1S-x1/oră –x2-3/zi
  2. Mergi înainte și înapoi pe linia laterală (externă) și mediană (internă) a tălpii. S1-3_R5-10-x2-3/zi
  3. Desenați alfabetul în aer. 5-15R 1-3S -x2-3/zi
  4. Din așezat. Alternativ – triplă extensie fără desprinderea piciorului de sol. 5-15R_1-3S_P 30 sec-1min. -x2-3/zi
  5. Ridicări pe pingea simetric sau alternativ+mers 5-15R_1-3S_P30sec-1min. -x2-3/zi
  6. Urcați în lateral o scara 1-3 seturi de 5-15 pași-x2-3/zi
  7. Din ortostatizm. Sărituri S1-3_R5-10-x2-3/zi

Programa II

  1. Mergeți înainte și înapoi pe degetele de la picioare și tocuri S-3_ R-5-10.
  2. Felx.-Ext.(îndoiți-îndreptați degetele) degete 20R-1S-x1/oră -x2-3/zi
  3. Din așezat alungit cu un elastic prins la nivelul piciorului. Flex. Plantară-dorsală. S3_R5-15-x2-3/zi
  4. Din așezat alungit inversie-eversie 3S_R-5-15
  5. Strechingul musculaturii posterioare a gambei. Din ortostatizm cu fața la perete depărtat la 1m, sprijin anterior pe brațe. Ridicări pe pingea, alternativ sau simetric. S-2_20-30 sec.
  6. Stai pe un picior. Măriți grad de dificultate prin închiderea ochi. Folosiți dacă posibil un echilibru bord. Reprezintă 30-60 secunde.

Programa III

  1. Ciclism Încălzire aproximativ 5-10 minute cu rezistență opțională
  2. Urcați în lateral o scara 1-3 seturi de 5-15 pași-x2-3/zi
  3. Din ortostatizm. Sărituri S1-3_R5-10-x2-3/zi
  4. Din așezat alungit cu piciorul înafara suprafeței de spriji relizați cifra ”8” 1-3 seturi de 5-15 repetări. -x2-3/zi
  5. Din ortostatizm pe un stepar ridică pe ambele picioare. Puteți îngreuia exercițiul prin cuborîrea pe un singur picior  S1-3_R5-10-x2-3/zi
  6. Echilibru static într-un picior 30sec-1min
  7. Din ortostatism într-un picior (stg./dr.).Celălalt picior (dr./stg.)încercați să atingeți pe sol puntele maxile la fiecare 45grade. S1-3_R5-10-x2-3/zi

De asemenea puteți citi și despre Exerciții pentru recuperarea rupturii de Ligament Încrucișat Anterior

  1. Hultman, K., Fältström, A., Öberg, U., (2010), The effect of early physiotherapy after an acute ankle sprain, Advances in Physiotherapy, 12(2), 65-73. https://doi.org/10.3109/14038190903174262
  2. Manole Vasile, Prof. Univ. Dr. Mârza Dănilă Doina Conf. Univ. Dr. Raveica Gabriela. Recuperare în traumatologie sportivă. Editura AlmaMater

Lasă un comentariu