Informații generale
Cuprins

Date despre afecțiune

Durerile lombare legate de sarcină sunt o plângere frecventă care apare la 60-70% din sarcini și poate fi definită ca durere între coasta a 12-a și pliurile gluteale / simfiza pubiană în cursul sarcinii, posibil iradiată către coapsa posterolaterală, către genunchi și vițel, dar nu la picior. Această durere nu este rezultatul unei patologii cunoscute, cum ar fi hernia de disc și poate începe în orice moment în timpul sarcinii.

Deși majoritatea cazurilor sunt ușoare, aproximativ o treime dintre femei suferă de dureri severe. Spatele lombar legat de sarcină a fost inventat de mai multe ori și poate fi denumit unul dintre următoarele tipuri: Durere lombară, Durere pelvină posterioară peripartum, Lombalgie legată de sarcină  sau pelvină legată de sarcină durere de centură . Ultimele două tipare pot apărea separat sau combinate.

Regiunea lombară este alcătuită din cinci vertebre unice care sunt proiectate să reziste la o greutate crescută și să păstreze o curbă lordotică. Canalul vertebral al regiunii lombare adăpostește capătul cozii măduvei spinării și cauda equina.

Pentru a menține stabilitatea și a oferi sprijin, regiunea lombară este conectată și menținută sigură de o rețea complicată de ligamente: ligament longitudinal anterior și superior, ligament flava, ligamentum interspinata, ligament intertransversarium și ligamentum supraspinal.

Toate ligamentele menționate vor oferi stabilitate, în timp ce ligamentul longitudinal va fi, de asemenea, atașat la discul intervertebral pentru a menține discurile în poziție. În plus, regiunea lombară este susținută de mușchii puternici ai spatelui, mușchii pelvieni și mușchii abdominali.

Simtome

  • Dureri severe
  • Dificultăți la urinat
  • Senzație de furnicături la nivelul picioarelor

Cauze

Mecanice

Există mai multe mecanisme posibile de rănire care ar putea cauza dureri lombare legate de sarcină. În timpul sarcinii, apar modificări ale articulațiilor fațetei, ale mușchilor spatelui și ale ligamentelor. Acest lucru este cauzat în principal de eliberarea crescută a hormonului relaxin, care provoacă laxitate ligamentară și, prin urmare, poate afecta stabilitatea coloanei vertebrale și poate duce la dureri de spate.

În timpul sarcinii, uterul gravid în mărire modifică sarcina și mecanica corpului. Se deplasează centrul de greutate înainte, crescând stresul pe partea inferioară a spatelui. Modificările posturale pot fi utilizate pentru a echilibra schimbarea anterioară, provocând eventual o lordoză suplimentară. Acest lucru mărește curbura naturală spre interior a coloanei vertebrale, ceea ce crește tensiunea mecanică a spatelui inferior. De asemenea, pune un stres suplimentar pe discul intervertebral, provocând eventual o înălțime scăzută și o compresie generală a coloanei vertebrale.

Un alt contribuabil este creșterea în greutate care vine odată cu sarcina. În medie, se înregistrează aproximativ 11-15 kilograme în timpul sarcinii. Creșterea în greutate crește cantitatea de forță plasată între articulații, schimbă centrul de greutate și forțează pacientul să se încline pe bazinul anterior.

Deplasarea anterioară a centrului de greutate va determina femeile să-și schimbe capul și partea superioară a corpului posterior peste pelvis, provocând hiperlordoză a coloanei lombare. Acest lucru, la rândul său, pune stres suplimentar pe discurile intervertebrale, ligamente și articulații ale fațetei și poate duce la inflamații articulare. În plus, mușchii abdominali sunt întinși și slăbiți, iar greutatea adăugată se poate comprima pe plexul lombosacral.

Hormonale

O parte semnificativă a femeilor întâmpină dureri în primul trimestru de sarcină. În acel moment, schimbările mecanice nu joacă încă un rol semnificativ în apariția durerii. Acest lucru sugerează că modificările hormonale din timpul sarcinii pot provoca inflamații și dureri la nivelul spatelui.

S-a sugerat că hormonul relaxină crește de 10 ori în concentrație în timpul sarcinii, înmoaie colagenul și provoacă laxitate ligamentară și disconfort. Ligamentele sacroiliace, dar și alte ligamente care înconjoară centura pelviană se slăbesc. Acest lucru determină o scădere a stabilității și provoacă o potențială tensiune în centura pelviană și zona lombară.

Circulatorii

Uterul în expansiune poate apăsa pe vena cavă, în special noaptea când pacientul este culcat. Durerea este posibil suficient de severă pentru a trezi pacientul. Acest lucru combinat cu volumul crescut de lichid din retenția de lichide în timpul sarcinii duce la congestie venoasă și hipoxie în coloana pelviană și lombară.

Factori psihosociali

Factorii psihosociali pot crește și durerile lombare. Catastrofarea, depresia, intensitatea durerii și timpul legate de durere determină o creștere a interferenței durerii. Constatările susțin utilitatea potențială a modelului biopsihosocial. Catastrofarea durerii poate fi considerată ca un factor de risc în al treilea trimestru de sarcină.

Obiectivele programului de recuperare

  • restaurare biomecanică
  •  stabilizare lombopelvică
  •  coordonarea lombopelvică
  •  conservarea și prevenirea funcțională

Conținutul programului de recuperare

Streching

Întinderea spatelui inferior: este plauzibil ca întinderea musculaturii spatelui inferior și a șoldului să ducă la creșterea spatelui inferior și a flexibilității pelvine.

Instrucțiuni: Strângeți degetele în jurul genunchiului drept.

  1. Trageți ușor genunchiul cât mai aproape de piept. Relaxați-vă partea inferioară a spatelui și încercați să lăsați glutele (fundul) să se rostogolească pe podea în timp ce trageți.
  2. Țineți apăsat pentru un număr lent de 3.
  3.  Eliberați.
  4. Repetați pașii 1-4, 12-15 ori.
  5.  Acum, apucați genunchiul stâng, puneți piciorul drept plat pe podea și repetați pașii 1-5
  6. În cele din urmă, apucați ambii genunchi cu mâinile și trageți ambii genunchi aproape de piept (sau în afara stomacului)
  7. Repetați pașii 2-5.

Exerciții:

Pozitia pisicii – Plecând de la poziția mâinilor și genunchilor, pacienta isi va arcui spatele si va reveni la pozitia initiala.

În timpul acestui exercițiu este important să mențineți brațele întinse cu mâinile poziționate chiar sub umeri și să mențineți mușchii  abdomenului contractati pe tot parcursul exercițiului.

Înclinare pelviană – Așezați-vă cu genunchii flexați și mutați pelvisul într-o poziție anterioară și posterioară.

Consolidarea fesierului mijlociu – pacienta va sta  pe lateral  întinsă și plasați un elastic în jurul ambelor picioare deasupra genunchilor. pacienta va efectua o rotație externă a piciorului pentru a întări fesierul mijlociu. Efectuați acest exercițiu pe ambele părți. Picioarele trebuie ținute împreună pe parcursul întregului exercițiu. De asemenea, preveniți rotirea pelvisului extern.

Exercitiu cu mingea medicinala –  veti sta pe un phisioball și veti simula o mișcare de mers cu extremitățile inferioare. Acest lucru va încuraja memoria musculară a spatelui să se stabilizeze înapoi în timpul miscarii.

Pacienta va trebui să-și păstreze spatele drept în timpul întregului exercițiu.

Indicații metodice

  • Folosind o pernă mică între picioare în timp ce stai și rulezi pentru a stabiliza spatele.
  • Corecția posturală stând în poziție verticală cu o postură neutră, evitând hiperlordoza
  • Nu stați sau stați mult timp în picioare, alternați-l cu mersul pe jos sau întinderea
  • Luarea pauzelor și odihna într-o poziție confortabilă, cu spatele sprijinit pentru ameliorarea mușchilor obosiți.
  • Dormit întins pe o parte, cu piciorul superior pe o pernă
  • „Utilizarea unui scaun mic pentru un picior așezat sau în picioare, alternativ”
  • Evitarea răsucirii coloanei vertebrale în timpul ridicării

Tehnici adecvate de ridicare

  1. Planificați liftul: știți cât de greu este obiectul. Ștergeți o cale și știți unde urmează să fie plasat obiectul.
  2. Ridicați-vă aproape de corp: acest lucru va face corpul mai puternic și mai stabil. Asigurați-vă că obiectul este ținut ferm și echilibrați-l aproape de corp.
  3. Lățimea umerilor picioarelor: Aceasta permite o bază solidă de sprijin.
  4. Îndoiți genunchii păstrând spatele drept: evitați orice mișcare de răsucire.
  5. Strângeți mușchii stomacului: acest lucru va menține spatele într-o bună aliniere și va preveni forța excesivă asupra coloanei vertebrale. Evitați reținerea respirației.
  6. Ridicați cu picioarele: mușchii picioarelor sunt mai puternici decât spatele, așa că folosiți-i.
  7. Evitați strecurarea, obțineți ajutor: obțineți ajutor dacă obiectul este prea greu sau este într-o poziție incomodă.

Știați că?

Majoritatea femeilor însărcinate suferă de dureri de spate. Examinarea, intervențiile și urmărirea adecvate pot ajuta la gestionarea durerii. Există multe tratamente de fizioterapie pentru femeile însărcinate cu dureri lombare. Cercetările noastre au sugerat o combinație de instrucțiuni, terapie manuală, exerciții active, exerciții aerobice și stretching.

Trebuie puse întrebări cheie și trebuie făcute modificări speciale pentru pacientele mai complexe care suferă de dureri de spate legate de sarcină. Ca practicanți centrati pe pacient, este treaba noastră să cercetăm și să implementăm practici bazate pe dovezi pentru a crește rezultatele cu un număr minim de tratamente.

De asemenea puteți citi și despre Cancerul mamar, exerciții individuale post-mastectomie

Sau pe pagina de Facebook ne puteți urmări pentru a fii la curent cu ultilime postări.

  1. Mogren IM, Pohjanen AI. Low back pain and pelvic pain during pregnancy: prevalence and risk factors. Spine . 2005;30(8);983-91. (Evidence level: 2C)
  2. ↑ Jump up to:2.0 2.1 Östgaard, H. C., et al. Reduction of back and posterior pelvic pain in pregnancy. Spine 19.8 (1994): 894-900. (Evidence level: 1B)
  3. Jump up↑ Jeffcoat H. Exercises for low back pain in pregnancy. Int J Childbirth Educ. 2008; 23: 9-12. (Evidence level: 5)
  4. ↑ Jump up to:4.0 4.1 Hall J, Cleland J, Palmer J. The Effects of Manual Physical Therapy and Therapeutic Exercise on Peripartum Posterior Pelvic Pain: Two Case Reports. Journal of Manual and Manipulative Therapy. 2005;13(2): 94-102 (Evidence level: 3B)
  5. ↑ Jump up to:5.0 5.1 Perkins J, Hammer RL, Loubert PV. Identification and management of pregnancy-related low back pain. J Nurse Midwifery. 1998;43:331–340. [PubMed] (Evidence level: 2A)
  6. ↑ Jump up to:6.0 6.1 M. Ronald, J.R. Jenner. Back pain New approaches to rehabilitation and education. Manchester university press. 1989;258 pages (Evidence level: 2B)
  7. Jump up↑ Endresen EH. Pelvic pain and low back pain in pregnant women – an epidemiological study. Scan J Rheumatol. 1995; 24: 135–41. (Evidence level: 3A)
  8. ↑ Jump up to:8.0 8.1 Bastiaanssen JM, de Bie RA, Bastiaenen CH, Essed GG, van den Brandt PA. A historical perspective on pregnancy-related low back and/or pelvic girdle pain. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. Maastricht. 2005 (Evidence level: 2C)
  9. ↑ Jump up to:9.0 9.1 Ostgaard HC, Andersson GBJ, Karlsson K. Prevalence of back pain in pregnancy. Spine 1991; 16: 549–52. (Evidence level: 2C)
  10. ↑ Jump up to:10.0 10.1 Orvieto R, Achiron A, Ben-Rafael Z, Gelernter I, Achiron R. Low back pain of pregnancy. Acta Obstet Gynaecol Scand. 1994; 73: 209–14. (Evidence level: 4)
  11. ↑ Jump up to:11.0 11.1 Ansari NN, Hasson S, Naghdi S, Keyhani S, Jalaie S. Low back pain during pregnancy in Iranian women: Prevalence and risk factors. Physiotherapy Theory and Practice, 26(1):40–48, 2010 (Evidence level: 2C)
  12. ↑ Jump up to:12.0 12.1 12.2 12.3 12.4 12.5 12.6 Chang, Hao‐Yuan, et al. Factors associated with low back pain changes during the third trimester of pregnancy. Journal of advanced nursing. 2014; 70(5): 1054-1064. (Evidence level: 2B)
  13. ↑ Jump up to:13.00 13.01 13.02 13.03 13.04 13.05 13.06 13.07 13.08 13.09 13.10 13.11 13.12 13.13 Sabino J, Grauer JN. Pregnancy and low back pain. Current reviews in musculoskeletal medicine. 2008; 1(2): 137-141. (Evidence level: 4)
  14. ↑ Jump up to:14.0 14.1 14.2 14.3 14.4 14.5 14.6 14.7 14.8 Katonis P et al. Pregnancy-related low back pain. Hippokratia. 2011; 15(3): 205-210. (Evidence level: 4)
  15.  ↑ Jump up to:15.0 15.1 15.2 Bekkering GE et al. Dutch Physiotherapy Guidelines for Low Back Pain. Physiotherapy. 2003;89(2):82–96 (Evidence level: 2C)

Lasă un comentariu